De la abracadabra la hocus pocus, formulele magice au captivat întotdeauna oamenii de la cele mai fragede vârste. Dar oare de unde provin acestea și care sunt sensurile pe care le poartă? Cine s-ar fi gândit că formula abracadabraapare prima dată consemnată în secolul al II-lea, într-un tratat de medicină, al doctorului Quintus Serenus Sammonicus?

Cursul își propune o scurtă incursiune în istoria practicilor magice și a obiceiurilor asociate acestora. Vom afla care sunt diferențele dintre magia intelectuală și vrăjitorie, dintre magia naturală și mult damnata magie ceremonială. Vom încerca să descoperim originile practicilor magice și resorturile religioase ale acestora.

Plecând de la aceste minime delimitări teoretice, vom încerca să  înțelegem fascinanta lume a practicilor magice. Astfel, pornind de la tradiții antice, voi prezenta rețete și farmece utilizate pentru îndrăgostire sau pentru protejarea familiei, a copiilor și chiar a locuințelor. Vor fi amintite și riturile cu impact negativ, precum incantațiile rele, blestemele, deochiul, dar și talismanele și amuletele, obiecte cu rol apotropaic sau descântecele care erau utilizate pentru dezlegarea de vrăji.

Vom începe prin a explora o suită de practici magice ale căror origine se regăsesc în perioada Antichității și a Evului Mediu. Descoperim apoi noile tehnici de magie care au apărut în Renaștere și pătrundem în rău famata lume a impostorilor și farsorilor din acea perioadă. În final, vă propun să dezvăluim misterul din jurul câtorva superstiții care dăinuie și astăzi, încercând să deslușim proveniența acestora.

1. Originile magiei. Delimitări conceptuale. De la teoriile antropologice ale lui Bronislaw Malinovski la abordarile de microistorie ale lui Carlo Ginzburg.

2. Farmecele și blestemele în lumea antică – metode de prevenție a deochiului: de la pandantivele mesopotamiene la hamsa (Mâna Fatimei), amuleta protectoare din lumea islamică; cum erau folosite lâna roșie și carneolul în farmecele pentru îndrăgostire.

3. De la Pliniu cel Bătrân la Albert cel Mare: rețete și ierburi pentru sănătate și dragoste. Vom afla, de exemplu, originea superstițiilor legate de vâsc (planta magică care împlinește orice dorință sinceră). Un obicei din Anglia medievală: frunzele de dafin puse sub pernă pentru a-ți visa ursitul în noaptea de Sfântul Valentin.

4. Renașterea magiei: de la reafirmarea practicilor divinatorii la vânătoarea de vrăjitoare – cazuri celebre de vrăjitoare și magicieni: Ursula Southeil (cunoscută sub numele de Maica Shipton), Catherine Monvoisin, Cornelius Agrippa, John Dee, Giordano Bruno sau Pietro d’Abano.

5. Când magia este înlocuită de științe: superstițiile – ultimul resort al magiei. – pisica neagră, aducătoare de noroc sau de ghinion? Potcoava norocoasă – povestea lui Dunstan, arhiepiscop de Canterbury.

Pentru a ne acomoda cu gândirea și practicile magice, la fiecare întâlnire vor fi prezentate imagini relevante subiectului propus (amulete, talismane, inscripții, fotocopii ale unor manuscrise).

…

Imagine sus –  “Tristan si Isolda” de John Duncan

Imagine jos – The Love Potion, de Evelyn De Morgan

Istorie & Civilizatie,Religie & Mistic

http://www.fundatiacaleavictoriei.ro/2015/practici-magice-farmece-descantece-vraji/